Factura la energie crește: cetățenii pierd încrederea în politicile verzi ale UE

De ce creșterea facturilor erodează încrederea în politicile verzi ale UE?

Un studiu internațional arată o distanță tot mai mare dintre îngrijorarea cetățenilor față de încălzirea globală și încrederea lor în strategiile guvernelor.

În timp ce guvernele UE se luptă să echilibreze obiectivele ambițioase de mediu cu costurile în creștere ale energiei, un sondaj comandat de Mandate Research din Marea Britanie arată că votanții vor ca accesibilitatea energiei să fie prioritară față de țintele de emisii.

Încrederea în neutralitatea e la pământ!

Rezultatele coincid cu protestele masive din Paris, Bruxelles, Roma și Lisabona, unde gospodăriile fac față unor cheltuieli de energie ieșite din control.

În toate cele zece țări sondajate — Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Italia, Polonia, SUA, Suedia, Țările de Jos și Ungaria — majoritatea participanților au exprimat îngrijorare față de schimbarea climatică. Totuși, atingerea neutralității de carbon până în 2050 a fost plasată printre prioritățile climaterice cele mai joase. Aceste rezultate apar pe măsură ce miniștrii de energie ai UE se întâlnesc să dezbate țintele de eficiență și electrificare post-2030. Provocarea e clară: convinge votanții că lupta cu schimbarea climatică va face viața lor mai accesibilă.

Politicile verzi au stricat viața cetățenilor obișnuiți!

Percepția că politicile de mediu au stricat cetățenii obișnuiți e dominantă. În Țările de Jos, 54% au spus că strategiile verzi i-au făcut mai rău, în timp ce doar 12% au spus că au beneficiat.

Văzuturi similare au fost partajate de 46% în Spania, 45% în Germania și Franța, și 44% în Ungaria. Între timp, de la 49% la 76% din participanți, în funcție de țară, consideră improbabilă o progresie semnificativă spre neutralitatea de carbon până în 2050.

Energia regenerabilă reduce facturile?

Sondajul nu sugerează că votanții vor ca guvernele să abandoneze acțiunea climatică. În loc de asta, indică o defazare dintre îngrijorarea publică și suportul pentru modul în care politicienii au formulat tranziția verde. Energia regenerabilă rămâne populară când e prezentată ca mod de a reduce facturile și de a diminua dependența de combustibilii fosili. Extinderea capacității de energie curată a fost evaluată ca cel mai eficient mod de a reduce costurile energiei în opt din cele zece țări sondajate. În Ungaria, 64% credeau că regenerabilele vor reduce facturile, comparativ cu 22% care nu se deoseau. În Italia, cifrele erau 55% și 22%, respectiv.

Tensiuni politice în Bruxelles!

Rezultatele arată că votanții continuă să asocieze tranziția verde cu dificultăți financiare. Politicienii sceptici față de clima pot exploata această frustrare pentru a împinge ținte mai slabe și implementare întârziată.

Această tensiune e vizibilă în Bruxelles, unde presiunile economice imediate concurează cu angajamentele climaterice pe termen lung. La summit-ul din 15-16 octombrie, liderii UE au cerut măsuri pe termen scurt pentru a aborda prețurile energiei în creștere. Au cerut și Comisiei Europene să re-evalueze impactul ETS2, care va extinde prețarea carbonului la combustibilii pentru clădiri și transport rutier din 2028.

Dezbaterea cadrului post-2030 e crucială!

Dezbaterea va da probabil tonului negocierilor privind cadrul de energie și climă post-2030 al UE.

Guvernele iau în considerare cum să alinieze politica de energie cu țintele climaterice obligatorii ale blocului, inclusiv obiectivul de reducere a emisiilor până în 2040 și ținta de neutralitate climatică până în 2050.

E nevoie urgentă de o schimbare de paradigmă!

La Consiliul de Energie din joi, lupta privind cadrul post-2030 a expus viziuni concurente ale tranziției verzi. Miniștrii au discutat ținte posibile pentru eficiența energetică, interconectarea rețelelor și electrificarea.

Ministra suedeză a Energiei, Ebba Busch, a declarat că o tranziție ambițioasă cu competitivitate industrială și prețuri rezonabile ale energiei „cere o schimbare de paradigmă”. „Dacă continuăm să micro-gestionăm sursa exactă de energie din care ar trebui să fie compus sistemul energetic al Europei, în loc să vizăm clar ținte globale, vom rata ce ne angajăm în această sală”, a spus Busch.